În ediţiile anterioare au fost prezentate biserici ortodoxe, romano-catolice, greceşti şi geamii ale cultului musulman din municipiul Constanţa. Astăzi vom continua cu mănăstirile judeţului Constanţa, care sunt cunoscute în toată ţara şi la care ajung credincioşii pentru a se ruga şi pentru a aprinde o lumânare.

Mănăstirea Adamclisi are hramul Sfântului Apostol Filip şi a fost înfiinţată în anul 2005. Mănăstirea este situată la circa un kilometru de cetatea Tropaeum Traiani, loc în care au fost descoperite moaştele a cinci sfinţi care au trăit în secolul al IV-lea. Alături de sfinţii mucenici de la Niculiţel şi Halmyris, martirii de la Adamclisi fac dovada unei intense vieţuiri creştine în vechea provincie Scythia Minor. Accesul către mănăstire se face pe DN Constanţa (61 kilometri) - Ostrov (60 kilometri), între localităţile Deleni şi Ion Corvin.

Mănăstirea Basarab se află între localităţile Valu lui Traian şi Poarta Albă. În anul 1957, în comuna Basarabi s-a descoperit într-un deal de cretă un ansamblu monahal datând din epoca daco-romană şi medievala (sec. IV-XI), format din sase bisericuţe rupestre, unice în ţară, o adevărată „lavra a peşterilor" din Dacia Pontica. Prin grija IPS Teodosie, această vatră de credinţă a prins din nou viaţă pe data de 4 noiembrie 2004, cu hramul Sfântului Teotim, episcopul Tomisului.

Punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Capidava s-a făcut în anul 2009. Şi la Capidava s-au descoperit oseminte de sfinţi martiri. O contribuţie importantă la construcţia noului aşezământ a avut-o obştea monahală de la Mănăstirea Sfântului Ioan Casian, în frunte cu stareţul Iustin Petre. Mănăstirea poartă hramul Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion. Lăcaşul de cult este situat la 59 de kilometri de municipiul Constanţa, în satul Topalu, comuna Capidava.

Mănăstirea Crucea a luat fiinţă pe data de 1 iulie 2005, construcţia biserici