Lucian Grigorescu nu l-a cunoscut pe Victor Brauner, dar concurează cu el în aceleaşi clasamente de vânzări.
Tradiţionalişti versus modernişti versus contemporani - e un război. În spatele formalismului academic şi aristocratic, rivalităţile dintre artişti şi dintre grupări artistice au fost mereu unele acerbe. Iar, dacă în Europa şi America generaţia vechilor maeştri a fost scoasă de pe piaţă şi imobilizată muzeal încă din secolele trecute, în România, unde piaţa de artă are doar 10 ani vechime, toţi artiştii şi toate curentele sunt plasaţi în aceleaşi tranşee.
Recordurile din 2011 nu s-au repetat şi în acest an, iar piaţa de profil înregistrează un minus în al doilea trimestru, manifestat nu atât prin scăderi de cotă, cât prin scăderi de volum. Gradul de adjudecare a lucrărilor din licitaţii este indicatorul cel mai afectat. Autorii consacraţi vând încă în profit, dar multe lucrări rămân neadjudecate. Reducerea bugetelor ascute şi mai mult competiţia între artişti.
1,6 milioane de euro pe lună
De la 8.250 de euro vânzări lunare în ianuarie 2002, piaţa a crescut până la un maxim de 2,5 milioane de euro în septembrie şi noiembrie anul trecut şi s-a stabilizat ulterior pe un plafon de peste un milion de euro vânzări lunare. Luna trecută, cifra totală a vânzărilor a fost de 1.590.355 de euro, conform noului indice ArtLichid, publicat de casa de licitaţii Artmark. Acesta are valori ponderate, dar confirmă o scădere de la 258.000 de puncte la 191.000 de puncte faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Scăderea se vede şi cu ochiul liber în sălile de licitaţii, unde loturi interesante au rămas neadjudecate, iar noile recorduri de autor au fost mai rare.
Piaţa recordurilor de autor
Majoritatea artiştilor au stabilit recorduri personale în 2011. Cele mai impresionante au fost cele ale autorilor de top: Grigorescu şi Tonitza
- cu pe
