Criza financiara a maturizat oarecum comportamentul companiilor de asigurari de viata si le-a fortat, in acelasi timp, sa isi regandeasca strategia de piata si de extindere catre economiile emergente "cu potential de dezvoltare". Multe dintre acestea au ales astfel sa se axeze pe ceea ce numesc "piete cu un grad scazut de risc", aceasta fiind o masura de precautie.
Piata de asigurari europeana nu poate fi considerata drept omogena, la fel cum diferitele regiuni nu pot fi vazute ca fiind uniforme. In general, se poate spune ca Europa Occidentala este destul de dezvoltata, in timp ce regiunea Europa Centrala si de Est (ECE) si din Europa de Sud-Est dispune de un imens potential de recuperare a decalajului, arata o analiza realizata de Erste Group in 2011.
Majoritatea tarilor din Europa Occidentala raporteaza rate de penetrare a asigurarilor de 6-10% (adica ponderea veniturilor din primele de asigurari in total PIB),Olanda si Marea Britanie conducand detasat. Pe de alta parte, regiunea ECE ofera o imagine mai complexa: unele piete, cum ar fi Turcia, Romania si Serbia, inregistreaza rate de penetrare a asigurarilor sub 2%, in timp ce pe pietele dezvoltate precum Cehia, minim 4% din PIB provine din veniturile din prime de asigurari.
Piata asigurarilor de viata si potentialul sau etern neexploatat
Desi presa abunda de opinii si analize despre potentialul acestei industrii, precum cea mentionata anterior, piata de asigurari, si in special segmetul de asigurari de viata, parca "se incapataneaza" sa ramana de peste 15 ani la un nivel redus, de numai cateva procente, din punct de vedere al gradului de penetrare a asigurarilor - adica ponderea veniturilor din primele de asigurari in total PIB.
Nu i se poate imputa insa acestei piete faptul ca nu a atras jucatori mari din Europa si nu numai, ci dimpotriva, nume mari si cu traditie precum
