Cvorumul necesar pentru validarea referendumului a devenit cheia zilei de 29 iulie. Din punct de vedere juridic acest cvorum are o explicatie clara. Referendumul, spre deosebire de alegerile ordinare, reprezinta o procedura extraordinara.
Simetria "majoritate simpla la inceput, majoritate simpla la sfarist" merge pentru alegerile ordinare, din patru in patru ani, cand puterea se castiga asa cum se pierde, cu majoritatea simpla a voturilor, fara conditie de cvorum.
Referendumul este o intrerupere a acestei logici electorale ordinare printr-o procedura extraordinara determinata de circumstante extraordinare. Intreruperea unui mandat constitutional de cinci trebuie sa fie conditionata asadar de reguli speciale.
Altfel am ajunge intr-o situatie aberanta. Orice presedinte care pierde majortatea in Parlament poate fi suspendat, dupa cum am vazut, in trei zile, si trimis acasa de 2 alegatori din 3 prezenti la vot.
In acest fel, nu faci decat sa subordonezi presedintele Parlamantului, ceea ce se poate doar intr-o republica parlamentara, ceea ce Romania nu este, cel putin deocamdata. E asadar nevoie de o garantie suplimentara ca mandatul contitutional nu poate fi intrerupt decat printr-o procedura speciala si prin vointa covarsitoare a electoratului.
In cazul nostru concret, la prima vedere, ecuatia este simpla: conditia de cvorum minim, 50%+1, il avantajeaza pe presedintele suspendat. La precedentele alegeri parlamentare s-au prezentat in jur de 10 milioane de romani, in conditiile unei inclestari de pasiune comparabila cu ceea ce se intampla acum. Daca vin la fel de multi, numarul votantilor ar fi suficient pentru validare.
Dar precedentele alegeri erau iarna, nu in mijlocul sezonului de vacante. Atunci electoratul proprezidential stia ca nu are alta sansa de victorie decat mobilizarea masiva la vot. Ac
