★★★★ Dito şi Idem (Carmen Sylva şi Mite Kremnitz), Astra, roman epistolar, trad. din germ., prefaţă şi note de Grete Tartler, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2011.

Cartea merită citită în primul rând pentru prefaţă, care este mai valoroasă decât romanul. Prefaţatoarea, Grete Tartler, ea însăşi scriitoare şi un om de întinsă cultură, aduce în prim-plan două femei ilustre, care au jucat un rol remarcabil în istoria culturii româneşti din a doua jumătate a secolului nouăsprezece. Este vorba de Carmen Sylva (pseudonimul literar ar reginei Elisabeta, soţia lui Carol I) şi Mite Kremnitz, cumnata lui Titu Maiorescu.

Amîndouă l-au cunoscut pe Eminescu şi au fost marcate de întâlnirea cu el (Carmen Sylva i-a cerut părerea despre creaţiile ei literare, iar Mite Kremnitz a luat de la poet lecţii de limba română). Romanul, scris în germană şi tradus într-o română impecabilă de Grete Tartler) este conceput ca un schimb de scrisori între două surori, Astra (cu texte compuse de regină) şi Margot ("interpretată" de Mite Kremnitz), aflate în situaţia imposibilă şi tragică de a-l iubi pe acelaşi bărbat, Sander. Grete Tartler ne dă informaţii preţioase: "Conceput iniţial de Carmen Sylva, planul romanului epistolar şi sub formă de jurnal a avut parte şi de sugestiile reginei Suedia, care s-a aflat o vreme în vizită la Sinaia."

Cu gândul la poemul Luceafărul al lui Eminescu, coautoarele o propun pe Astra (numele are semnificaţia lui) ca pe un Hyperion feminin, care însă nu se retrage cu un dispreţ rece în lumea ei celestă, ci se sacrifică pentru cei dragi. Scris de două femei din înalta societate, sensibile şi cultivate, dar lipsite de o mare înzestrare literară, romanul este romanţios, edulcorat şi plicticos. Eminescu a zâmbit, probabil, ironic când l-a citit.

★★ Dan Marius Drăgan, Calea Robilor, poeme, pref. de Sanda Misirianţu, Cluj-Napoca, Eurograph, 2011.

★★★ W