„Pledez pentru ca institutele şi catedrele de sănătate publică să refacă, la nivelul lor, grupuri de cercetare (…) care să abordeze problemele fundamentale de sănătate. În cazul nostru, lipsa de participare publică a acestor institute şi catedre la problemele de demografie ridicate de sistemul de sănătate este dezamăgitoare“, scrie dl dr. Traian Ionescu, fost expert OMS, la finalul unui amplu excurs asupra importanţei abordării demografiei moderne în sănătatea publică.

Demografia, ştiinţă interdisciplinară care are ca obiectiv de studiu Populaţia, „este o realitate deosebită, un sistem cu multe dimensiuni, integrat împreună cu celelalte sisteme în marele sistem social, care pune în lumină legile ce guvernează populaţia şi «producţia de vieţi», solicitând o cooperare bine organizată cu un număr mare de ştiinţe“ (Vladimir Trebici, 1980). Pentru importanţa stării sociale – şi, în cadrul ei, a stării de sănătate a populaţiei, considerată ca principal factor al dezvoltării economico-sociale – a rămas clasic programul iniţiat de preşedintele Herbert Hoover în 1930, în care acest subiect a constituit una dintre cele 13 teme ale programului intitulat „Report of the President’s Commitee on Social Trends“, ale căror rezultate sunt cuprinse în două volume scrise de Thompson şi Whelpton – „Population trends in United States“, în care se afirmă:

„Fiinţele umane sunt factorul principal al evoluţiei sociale. Ratele de creştere a populaţiei, distribuţia sa geografică şi proporţiile în care ele îşi împart locuirea între oraşe şi mediul rural; originile sale rasiale şi naţionale, proporţia pe categorii de vârstă, sexe şi stare civilă, toate acestea ajută la determinarea vitezei şi sensuuil evoluţiei trecute şi viitoare. Analizând recentele schimbări sociale din Statele Unite, este important să începem (expunerea) prin factorii de bază care sunt naşterile,