Aşa cum Circovii de Iarna marchează miezul iernii, Circovii de vară din mijlocul lui Cuptor ne aduc cea mai toridă perioadă din an. Li se mai spune Circovii Mărinei, denumire preluată din calendarul bisericesc, ale cărui praznice sunt grefate, aproape întotdeauna, pe străvechi sărbători precreştine. În calendarul ortodox, sărbătoarea Sfintei Muceniţe Marina cade pe 17 iulie, în plin interval sacru al Circovilor de Vară, când oamenii se odihneau şi petreceau preţ de o săptămână. Acum, sărbătoarea s-a restrâns la trei zile, cuprinse între 15 şi 19 iulie, în funcţie de zonă, trei zile în care e interzis cusutul, ţesutul, torsul, prelucrarea lânii şi a pieilor de animale, precum şi mersul la câmp în a doua parte a zilei. E una dintre sărbătorile "periculoase”, respectate de ţărani mai mult de frică, asta pentru că în imaginarul popular Circovii de Vară sunt nişte divinităţi feminine demoniace care pot provoca furtuni, vârtejuri, tunete şi fulgere, precum şi prăpăd mare în turmele de vite. Şi pentru că Sf. Marina este protectoarea sufletului copiilor morţi, ziua ei este ţinută îndeosebi de femeile gravide şi de tinerele mame, pentru sănătatea copiilor lor.

Se ştie că, în veacurile trecute, majoritatea ţăranilor nu ştiau carte. Atunci, ca să ţină minte mai uşor sărbătorile mărunte de peste an, mai ales când urmau unele după celelalte, le uneau sub semnul uneia singure. Aşa s-a petrecut atât cu Circovii de Iarnă (Sf. Petru de Iarnă, Sf. Antonie, Sf. Atanasie şi Sf. Chiril, prăznuiţi pe 16, 17 şi18 ianuarie) cât şi cu perechea lor din miezul verii, Circovii de Vară (Sf. Mc. Chiric şi Iulita, Sf. Mc. Atinoghen, Sf. Mare Muceniţă Marina). Denumirea de "circovi" este împrumutată din slavonă ("ţerkovnâie sviata") şi înseamnă "Sfinţii Bisericii". Chiar dacă astăzi sărbătoarea cuprinde prăznuirea acestor sfinţi ai bisericii, mentalul popular a rămas profund ancorat în pr