Uniunea Europeană plăteşte în România, dar şi în Ungaria sau Bulgaria preţul unei extinderi efectuate un pic prea repede şi pare ciudat de prost dotată pentru apărarea, în interiorul său, a acquis-urilor democratice pe care le predică ţărilor ce aspiră să i se alăture, comentează AFP, preluată de Mediafax.

Odată cu criza politică românească, „istoria pare să se repete", având în vedere evenimentele de anul trecut din Ungaria, apreciază Corina Stratulat, analist în cadrul European Policy Centre. „Aceste evenimente arată că acquis-urile democratice nu sunt ireversibile", este de părere aceasta.

Ea recunoaşte, totuși, că suspendarea în vederea destituirii a preşedintelui român, Traian Băsescu, de către premierul Victor Ponta nu are aceleaşi izuri naţionaliste ca la Budapesta, unde şeful Guvernului, Viktor Orban, dezvoltă o retorică antieuropeană.

O criză politică zguduie şi Bulgaria, în privinţa unor nominalizări de judecători, în urma destituirii, joi, a preşedintei principalului sindicat al magistraţilor, aflată în conflict cu puterea.

O constatare este destul de împărtăşită la Bruxelles, şi anume că aderarea unor foste ţări comuniste din Europa de Est s-a făcut „prea repede", notează Stratulat. Atât de repede, încât Bulgariei şi României le-a fost impus un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV) cu scopul de a le îndemna să continue, după admiterea în UE, în 2007, reformele în materie de independenţă a justiţiei şi luptă împotriva corupţiei. Acest mecanism, care prevede o evaluare regulată din partea Comisiei Europene (CE) a progreselor sau reculurilor înregistrate la Sofia sau la Bucureşti, va fi foarte probabil prelungit săptămâna viitoare, în contextul evenimentelor recente. Acest lucru ar urma să aibă drept consecinţă directă blocarea aderării lor la Spaţiul Schengen.

De la ultimul val de extindere, UE a învăţat din greşeli şi