La noi, busuiocul creste numai cultivat, dar ca sa-si pastreze toate calitatile cu care l-a inzestrat Mama Natura - planta de leac, planta sfanta si magica, aducatoare de noroc si fericire - trebuie respectat un anumit ritual, de care doar pe la sate daca-si mai aminteste cineva si-l practica.
Busuiocul, cu toate preparatele lui, infuzie, decoct, suc, ulei, este tonifiant, calmant, tranchilizant usor, leac pentru stomac si paraziti.
Infuzia de busuioc se prepara turnand o cana de apa clocotita peste doua lingurite de planta uscata si maruntita. Se lasa vasul acoperit timp de zece minute, apoi se strecoara si ceaiul se bea cald, putin indulcit si aromat cu cateva picaturi de zeama de lamaie.
Ca sa-si faca efectul si sa te bucuri de binefacerile acestei miraculoase plante, cu numele latin basilicum, care se traduce "regal", "al regilor", nu fierbe planta. Prepara atat ceai cat bei odata. Lasat pentru mai tarziu, ceaiul isi pierde culoarea, gustul si, evident, calitatile.
Infuzia de busuioc, doua cani pe zi, se recomanda in insomnii, nervozitate, migrene, angina pectorala, in colici intestinale si balonari. O cana de ceai de busuioc, baut cald, acum, pe canicula, energizeaza, racoreste, calmeaza, tonifica.
Daca ai probleme cu somnul, cauzate de canicula de peste zi, seara, inainte de culcare, bea un ceai de busuioc indulcit cu un varf de lingurita de miere si tot atata zahar.
Decoctul de busuioc stimuleaza lactatia la femeile care alapteaza. Preparat mai concentrat, poate fi folosit sub forma de gargara impotriva aftelor, a stomatitei si ca cicatrizant.
Decoctul se prepara dintr-o mana de planta uscata si marruntita pusa la fiert pentru doua minute intr-un sfert de litru de apa. Se lasa la infuzat cinci minute depa care se strecoara. Se pot bea doua cani pe zi.
Apa de busuioc
