"A fost genul de reuşită care l-a adus în atenţia lumii şi a făcut ca oamenii să îl recunoască. Să vii dintr-un oraş mic precum Louisville şi să cunoşti oameni din toată lumea a fost ceva uriaş pentru el", declara Lonnie Ali, soţia lui Cassius Clay, în urmă cu doi ani.

Clay avea atunci doar 18 ani, dar de mult timp se lăda că va câştiga cel mai mare premiu din box: titlul mondial la categoria grea la profesionişti. Înainte de următoarea Olimpiadă, Clay a reuşit şi asta. Şi avea deja un alt nume, Muhammad Ali, dobândit în urma trecerii sale la islamism.

Ali avea să devină poate cel mai controversat atlet din istorie, inspirând deopotrivă dragoste şi ură. Versiunea tânără a lui Ali a provocat şi reacţii conflictuale din partea fanilor şi a luptătorilor în drumul lui spre medalia olimpică. În acele zile - cu patru ani înainte ca Războiul din Vietnam să degenereze - linia de demarcaţie a fost trasată de personalitate, nu de politică. Clay a apărat Statele Unite în faţa jurnaliştilor străini, spunând că este "cea mai tare ţară din lume". Când a fost întrebat despre rasismul din ţara lui, Clay le-a răspuns că "avem oameni calificaţi care lucrează la această problemă". Personalitatea lui i-a atras pe unii, dar i-a îndepărtat pe alţii, conform cărţii lui David Maraniss, "Roma 1960: Olimpiada care a schimbat lumea". Era lăudăros şi, în anumite momente, timid. Era sociabil, pozând alături de membrii delegaţiilor din aproape 30 de ţări. Era bun cu mulţimea, dar nu se descurca cu grupurile mici. Mai târziu s-a îndrăgostit de Wilma Rudolph, medaliata cu aur la sprint, dar a fost prea timid să îi spună asta. A făcut-o abia la un an după ce a devenit profesionist, când s-a dus la ea la şcoală într-un Cadillac decapotabil, de culoare roz.

În cele din urmă, Mihammad Ali avea să devină cunoscut drept "Cel mai mare". Dar în august 1960, câţiva dintre