15 Iulie 1992 * De la o zi la alta

GUVERNUL FACE "URECHE SURDĂ"

INTERPELAREA D-lui SENATOR RADU CÂMPEANU ÎN LEGĂTURĂ CU DUBLAREA IMPOZITELOR COLABORATORILOR NU SE AUDE PÂNĂ LA PALATUL VICTORIA!

DOMNII T. STOLOJAN, G. DANIELESCU ŞI M.D. POPESCU DATOREAZĂ UN RĂSPUNS OPINIEI PUBLICE

O măsură abuzivă şi păguboasă, din care statul nu cîştigă mai nimic iar agenţii economici ies în pagubă

PIRATERIE FISCALĂ SADEA!

„Partidul bancherilor" iese la rampă

ÎNTRE TENTAŢIA DICTATURII ŞI NECESITATEA DEMOCRAŢIEI BANULUI

Observatorul atent al actualităţii nu poate să nu remarce că din lupta politică ce angrenează forţe dintre cele mai diverse tinde să rezulte un învingător necombatant! Şi anume bancherii. Am ajuns să ne convingem că fără ei nu se poate. Mai grav este faptul că ei înşişi, bancherii, par să fi ajuns la această concluzie care, într-un fel, justifică acuzele la adresa unei „dictaturi bancare" instaurate pe tăcute, în timp ce lumea scuipă-n sîn de teamă (sau din dorinţa?) uneia militare. Banii n-aduc fericirea — şi asta o ştiu bancherii mai bine ca oricine — dar aduc o anume siguranţă, un sentiment de stăpînire a jocului, cu atît mai valoros cu cît regulile pot fi ajustate din mers, după nevoi. Şi mai aduc necesarul oxigen fără de care orice economie — darămite una în tranziţie, ca a noastră — s-ar sufoca fără doar şi poate. Aşa că, înţelegînd prea bine rostul şi rolul lor în lumea de azi, bancherii noştri au hotărît să facă front comun în faţa eventualelor vicisitudini coordonîndu-se în cadrul unei „Asociaţii a Bancheriilor" care, ieri, i-a avut ca primi invitaţi (în ideea unei posibile alianţe) pe ziarişti. Două puteri (cum s-a şi spus acolo), care împreună — se sugera la un moment dat — le-ar putea surclasa pe celelalte. Discuţia purtată într-un cadru informal, la Palatul Elisabeta a demonstrat însă că nu de confruntăr