Ce i se poate întâmpla României dacă Guvernul de la Bucureşti nu ia în serios şi nu răspunde convingător Bruxelles-ului?

Aceasta este întrebarea momentului, după ce ieri Comisia Europeană aştepta angajamentul scris al premierului Victor Ponta - şi nu doar la nivel de şef al Executivului, ci la pachet cu preşedintele interimar Crin Antonescu şi cu cei doi preşedinţi ai camerelor Parlamentului.

Comisia Europeană aşteaptă să primească „în scurt timp" angajamentul final, scris, al Guvernului României în legătură cu chestiunile agreate de premierul Victor Ponta cu preşedintele Jose Barroso săptămâna trecută, a precizat ieri Olivier Bailly, purtător de cuvânt al CE. „Cei doi s-au înţeles cu privire la urgenţa deciziilor ce trebuie luate de Bucureşti. Premierul României a fost el însuşi de acord că situaţia este urgentă", a mai precizat oficialul CE, care a adăugat că au existat discuţii „intense" inclusiv pe parcursul weekendului trecut cu autorităţile de la Bucureşti.

Bruxelles-ul se va uita cu mare atenţie la sesiunea extraordinară a Parlamentului şi mai ales dacă rezultatul voturilor va fi în acord cu ceea ce Barroso şi Ponta au convenit că trebuie clarificat. Chestiunea-cheie la care Comisia se va uita se referă la validarea referendumului pentru suspendarea preşedintelui şi la ordonanţa care a redus atribuţiile Curţii Constituţionale. Un oficial european a şi avansat ideea că doar un rezultat validat de Curtea Constituţională a României va fi recunoscut de Bruxelles. Întrebarea-cheie rămâne: şi dacă nu?

Teoretic, ordinea sancţiunilor este următoarea: MCV - raportul pe justiţie şi, prin ricoşeu, amânarea aderării României la Schengen, proceduri de infringement şi/sau aplicarea articolului 7 din Tratatul UE care, printr-o procedură complicată, poate duce la suspendarea dreptului la vot a României în Consiliul European. Aceste variante