Scandalurile de pe scena politică, oricât de mari ar fi, nu pot ascunde starea dezastruoasă în care continuă să se afle economia României, oricât de încrâncenaţi ar fi politicienii şi susţinătorii lor şi oricare ar fi motivele acestor scandaluri.
Estimarea de creştere economică a scăzut de la 3% la 1,5% din PIB în doar câteva luni. O economie mai mică înseamnă mai puţini bani la buget. Un buget mai mic înseamnă fie noi tăieri de cheltuieli, fie majorări de taxe şi impozite.
Date fiind un an agricol sub aşteptări, lipsa investiţiilor şi creşterea moderată a consumului însă, chiar şi o creştere de 1% din PIB pare prea optimistă acum.
Leul a pierdut peste 5% faţă de euro anul acesta. Unii spun că sunt factori externi, alţii că sunt interni iar alţii că BNR transmite intenţionat în piaţa valutară tensiunea politică în semn de avertisment pentru politicieni.
Cert este că dacă România ar atrage fonduri europene şi investiţii străine, deci valută, atunci scandalurile politice s-ar resimţi mult mai puţin în curs şi, poate, acesta ar reveni la nivelul de echilibru din ultimii doi ani. Unde mai pui că România nu se mai poate baza, cum a făcut-o ani buni până acum, pe remiteri masive de peste graniţă. Cazul românilor din Spania este elocvent.
În primele patru luni ale acestui an numărul salariaţilor a crescut cu o medie lunară de 15.500 de persoane, până la un nivel de 4,27 milioane, în luna mai. În acest ritm ar fi nevoie de circa trei ani pentru ca acest indicator să ajungă la nivelul de dinaintea crizei.
Lipsa locurilor de muncă, incapacitatea factorilor de răspundere de a impulsiona mediul privat să creeze noi locuri de muncă se revede atât în şomaj, cât şi în deficitul de la bugetul asigurărilor sociale de stat, care doar în primele patru luni a fost de circa 1,3 miliarde de euro.
Soluţia este creşterea masivă a investiţiilor, de pre
