Situaţia politică tensionată din România a atras în ultimele săptămâni reacţii virulente. Dacă Guvernul nu va ţine cont de avertismente, România ar putea avea mult de pierdut. Finanţări importante, precum cele provenite din fondurile UE ar putea fi suspendate, aşa cum s-a întâmplat recent în Ungaria, iar aderarea la Schengen ar putea fi compro-misă, întrucât depinde de rapor-tul MCV al Comisiei Europene. În cotidianul Washington Post a apărut un editorial cu titlul „Mutările represive ale României", în care se denunţă „eroziunea alarmantă a an gajamentului politic faţă de sistemul de verificare şi balansare constituţional determinată de populişti care exploatează dezamăgirea publicului faţă de greutăţile economice". Articolul este ultimul dintr-o serie de semnale care critică acţiunile autorităţilor de la Bucureşti, dar abordarea jurnaliştilor de la Washington Post ar putea reflecta chiar poziţia Casei Albe şi a Departamentului de Stat.

Reintroducerea vizelor

„Legile României se fac în România." Aşa ne-a transmis preşedintele interimar, Crin Antonescu, după dezvăluirea „listei lui Barroso", despre care am aflat de la acelaşi Crin Antonescu că nu există, pentru ca apoi să aflăm că, totuşi, există. Dacă „legile României se fac în România", atunci şi legile Germaniei se fac în Germania, şi legile Olandei se fac în Olanda, şi legile Franţei, Spaniei sau Italiei se fac în ţările lor. Deocamdată, nici una din aceste ţări nu a luat încă în considerare această opţiune, acum că aderarea la spaţiul Schengen a devenit o opţiune nerealistă, recunoscută ca atare şi de ministrul de Justiţie, Titus Corlăţean: „Pe de altă parte, va exista o adăugare mai politică şi, în mod clar, există un risc de afectare a concluziilor, de natură politică de această dată, care se va adăuga la un document care ar fi trebuit să fie strict tehnic".

Dezbrăcat de toată frazeolog