Biologii şi economiştii din întreaga lume au inclus în vocabularul lor o nouă expresie: “servicii ale ecosistemului”. Expresia se referă la totalitatea modurilor în care natura susţine eforturile oamenilor. De exemplu, pădurile filtrează apa pe care o bem, iar albinele şi păsările polenizează recoltele. Ambele exemple au implicaţii semnificative din punct de vedere economic şi biologic. Dacă oamenii nu vor începe să înţeleagă că trebuie să aibă grijă de planetă, toate aceste sisteme ar fi perturbate, iar această perturbare ar conduce la situaţii critice. Modelul de dezvoltare al bolilor infecţionase reprezintă un exemplu în acest sens.

SIDA, Ebola, West Nile, Lyme. Toate aceste boli au luat amploare în ultimul secol şi răspândirea lor nu s-a produs la întâmplare. Propagarea accelerată a acestor maladii infecţioase este rezultatul acţiunilor omului asupra naturii.

Boala este, în mare parte, o problemă de mediu. 60% dintre infecţiile cu răspândire rapidă sunt zoonotice, adică îşi au originea la animale. Şi mai mult de 40% provin de la animalele sălbatice.

Echipe formate din veterinari şi biologi, împreună cu epidemiologi şi doctori, se află în mijlocul unui efort global de înţelegere a „ecologiei bolilor”. Acest efort face parte dintr-un proiect global numit Predict, care este finanţat de Agenţia Naţională de Dezvoltare din Statele Unite. Experţii încearcă să determine locul în care următoarea epidemie va lovi omenirea , precum şi modalităţi de prevenire a maladiilor.

Aceasta nu este numai o problemă de sănătate, dar şi una de economie. Banca Mondială a estimat că o pandemie de gripă ar putea costa economia globală până la 3 miliarde de dolari.

Problema este amplificată şi de modul în care fauna este gestionată în ţările sărace. Un studiu prezentat la începutul acestei luni arată că mai mult de do