Măsurile care pun în pericol statul de drept amenință, în același timp, și economia. La nivel mondial, cele mai prospere sunt statele cu cele mai puternice sisteme democratice
După ce a numit în funcții guvernamentale personaje incompatibile sau incompetente, după ce a schimbat, pe rând, prin proceduri care au ridicat semne de întrebare, președinții celor două camere ale Parlamentului ori Avocatul Poporului, după ce a modificat, prin ordonanțe de urgență, modul de funcționare a unor instituții precum Inspectoratul de Stat în Construcții, Monitorul Oficial ori Institutul Cultural Român și după ce a amputat din atribuțiile Curții Constituționale, USL a dat și lovitura mult așteptată de o bună parte din membrii și suporterii ei. Pe 6 iulie, Parlamentul a votat suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu, urmând ca decizia să fie confirmată ori infirmată prin referendum.
Lăsând la o parte motivele invocate pentru suspendare ori avizul neclar al Curții Constituționale, revocarea din funcție a șefului statului este cea mai importantă din lunga serie de măsuri controversate luate de noua putere instalată la București la începutul lunii mai. Împreună cu decizia adiacentă de a schimba, tot prin ordonanță de urgență, regulile de validare a referndumului, ea a stârnit reacții dure la nivel internațional. „Demersurile Guvernului român și procedura de destituire a președintelui sunt inacceptabile“, a spus cancelarul german Angela Merkel, prin intermediul purtătorului ei de cuvânt. La rândul său, ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, a avertizat că procedura de suspendare și referendumul trebuie să se desfășoare în cadrul constituțional, în timp ce președintele Parlamentului European, social-democratul Martin Schulz, a criticat derapajele autorităților române și a spus că statele UE sunt „prea tăcute“ în această chestiune.
@N_P
