Deşi până nu de mult premierul ungar Viktor Orban părea că cedează în faţa presiunilor creditorilor internaţionali, săptămâna trecută el a promis că va apăra cu tărie interesele naţionale în negocierile cu FMI şi UE pentru un nou ajutor internaţional şi că va rezista oricărei pretenţii de a introduce noi taxe.
"Nu putem accepta de la FMI decât condiţii care credem că ar fi bune pentru Ungaria", a declarat Orban la un post de televiziune. O delegaţie a FMI şi CE va sosi la Budapesta pe 17 iulie pentru a discuta termenii unui acord de finanţare estimat de pieţe la 15 miliarde euro.
Schimbul de focuri dintre Budapesta şi creditori, declanşat de decizii ale guvernului care în ochii UE ştirbesc democraţia, durează încă de anul trecut, iar conflictul a adus de câteva ori un focar de criză la graniţele României. Să fie acest joc al lui Orban îndreptăţit de succesul măsurilor economice introduse de când a venit la putere sau doar un efort disperat de atrage alegători şi păstra controlul ţării?
Ungaria este prima ţară din UE care a primit un pachet de asistenţă financiară internaţională din cauza crizei, dar şi cea mai îndatorată ţară din Europa de Est şi de aceea este privită cu mare neîncredere pe pieţele internaţionale de finanţare, care au împins-o spre nevoia unui nou acord de finanţare.
Ungaria a primit în octombrie 2008 un împrumut de 20 de miliarde de euro din partea UE, FMI şi a Băncii Mondiale, cu condiţia reducerii deficitului bugetar la 3,8% din PIB în 2010 şi la 2,8% în 2011.
Ultima ţintă, Budapesta nu şi-a mai asumat-o. Statul ungar a primit peste două treimi din fonduri, dar a renunţat la ultimele două tranşe, preferând să se finanţeze de pe pieţele financiare.
Ungaria a cerut din nou, în noiembrie anul trecut, un pogram preventiv de asistenţă financiară de la UE şi FMI, în contextul volatilităţii de pe pieţele financiare, da
