Agravarea crizei Greciei şi mai apoi declanşarea crizei politice au transformat România într-o victimă a retragerilor rapide de capital.
Peste două miliarde de euro au părăsit România în luna mai, a cincea lună a anului marcând un adevărat şoc al retragerilor de capital străin de pe piaţa locală care s-a reflectat imediat în deprecierea leului cu 1,5% faţă de euro.
A fost doar o "mostră" vizibilă a aşa-numitului proces de "dezintermediere" pe care băncile străine şi alte categorii de investitori l-au iniţiat de mai multe luni pentru reducerea expunerilor considerate prea riscante.
BNR semnalase chiar în cursul lunii mai că temerea sa cea mai mare este ca acest fenomen să nu ajungă la o desfăşurare brutală şi haotică, un asemenea scenariu fiind foarte greu de gestionat chiar şi cu o rezervă valutară de circa 33 mld. euro.
În luna mai au ieşit de pe piaţă în cea mai mare parte "bani fierbinţi" care erau plasaţi pe termen scurt, dar în acelaşi timp băncile au pierdut într-o singură lună 234 mil. euro din depozitele pe termen mediu şi lung constituite de nerezidenţi. În mod tradiţional, astfel sunt clasificate depozitele deschise de bănci străine în filialele locale pentru a le asigura necesarul de finanţare stabilă în valută, iar diminuarea acestor sume nu face decât să confirme tendinţa de reducere a expunerilor pe piaţa locală. Faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut, depozitele băncilor străine în filiale locale s-au diminuat cu 725 mil. euro, mărind presiunea pe resursele locale de finanţare în valută.
După expirarea acordului de la Viena România nu mai are niciun instrument direct pentru frânarea diminuării expunerilor din partea băncilor străine. În primele patru luni ale anului cele nouă bănci străine care îşi asumaseră în 2009 angajamentul de a-şi meţine banii în România - Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank
