Presedintele interimar, Crin Antonescu, i-a servit o lectie amara presedintelui suspendat Traian Basescu: a promulgat Legea referendumului, asa cum a dorit Curtea Constitutionala, cu validarea referendumului cu o participare de 50 la suta plus din alegatorii inscrisi pe liste. Se ofera astfel presedintelui ales al Romaniei, cum ii place sa se intituleze, posibilitatea de a intra in istorie sau de a cadea in ridicol. Ce legitimitate are un presedinte pentru a carui demitere se pronunta noua milioane de oameni, dar referendumul nu e validat, fiindca nu s-au pronuntat noua milioane plus unu?
Deocamdata, campania electorala a presedintelui suspendat Traian Basescu s-a transformat intr-o zbatere cu accente de penibil. „Alesul” nu mai are nimic din liderul autoritar, care in 22 de ani a repurtat cele mai importante succese politice in Romania. Parlamentar si ministru, primar al Bucurestilor de doua ori, presedinte al Romaniei de alte doua ori. Adesea, a castigat alegeri la limita. In 2000 a fost ales primar al Capitalei prin tradarea lui Marian Vanghelie, care a varsat in urne zece mii de voturi suplimentare, suficiente pentru a–l surclasa pe Sorin Oprescu. In 2004, l-a invins la presedintie pe Adrian Nastase, dupa ce intre cele doua tururi a acuzat fraude electorale masive. Desigur, o minciuna, dar invingatorii au intotdeauna dreptate. In 2009, l-a invins pe Mircea Geoana, gratie asa-zisilor romani din strainatate, care ar fi votat odata la patru secunde la Ambasada Romaniei de la Paris. Și de aceasta data, invingatorul a avut dretpate.
La un moment, dat lumea a obosit de atatea succese pe muchie.
Traian Basescu ar trebui sa aiba astazi de-a face mai mult cu istoria decat cu prezentul. Daca in urma guvernarii sale – si am proprietatea termenilor – Romania a regresat enorm fata de 2004, macar iesirea din scena ar putea sa repare ceea ce n-a reusit ca co