Ne-a vizitat la redacţie un domn, care mi-a povestit preţ de câteva zeci de minute o sumedenie de lucruri interesante despre un sas, avocat şi jurist din Nurnberg, Germania. Povestea ruptă ca din filme, avea un sfârşit pe măsură…

Roland Dieter Alzner s-a născut la Reghin într-o familie de intelectuali saşi, cu rădăcini ce se duc înapoi până în anii 900 ale familiei de conţi Alzner, o familie cu blazon ce se trăgea din zona Luxemburgului de azi. Dieter îşi petrecea vacanţele într-un peisaj de vis la ferma bunicilor dinspre mamă, la Ideciu de Sus. Era un copil plin de viaţă. La grădiniţa de limba germană din Reghin a făcut prima boacănă, când a fugit cu un grup de copii la pădure iscând un tărăboi de nedescris. Clasele primare le-a făcut în clasa mamei sale, ea fiind învăţătoare. A avut o copilărie frumoasă, o adolescenţă vioaie cu tot felul de distracţii, pescuit, fotbal, mai târziu câte o bere pe ascuns, chiar şi o ţigară. Discoteci până la miezul nopţii când mama îl ştia dormind la bunici la Ideciu! Dacă prindea trenul de la miezul nopţii chiar ajungea la bunici, unde se culca pe afară în fân, abia dimineaţa dând raportul despre întrebarea unde mi-ai umblat azi-noapte?

Tatăl lui Dieter a fost primul sas din Reghin care a reuşit să fugă din lagărul comunist şi să ajungă în Germania. El l-a îndemnat pe Dieter să înveţe germana, pregătindu-l pentru marea evadare.

Descurcăreţ din fire, Dieter, ajuns elev la liceul german din Bistriţa, vindea blugi, ţigări, cârlige de pescuit, adesea fiind deranjat de sticleţii care îl luau la întrebări invitat fiind chiar şi la Securitatea Mureş. Povestea lui, chiar dacă nu storcea lacrimi, (familie destrămată, tată vitreg, el vrea la tatăl biologic), îi înduioşa până şi pe securişti. La 18 ani, a fost urcat în avionul spre Nurnberg şi lăsat să meargă la tatăl său, care încerca să-l trezească la realitate