Visinele, consumate atat proaspete, cand e vremea lor, cat si congelate, contin o mare cantitate de potasiu, care contribuie la stabilizarea ritmului cardiac si la sanatatea pielii, fara ca acestea sa fie insa singurele beneficii de pe urma consumului lor.
Ele sunt de folos in boli de rinichi, stomac si afectiuni ale cailor respiratorii, scad colesterolul, coboara nivelul de acid uric din sange, ajutand astfel la prevenirea atacurilor de guta, detoxifica organismul, au actiune usor laxativa.
Cea mai veche mentionare a visinului dateaza din anul 340 i.Hr, gasindu-se intr-o lucrare a lui Aristotel in care este descrisa tehnica de inmultire a acestuia.
In scop terapeutic, de la visin se folosesc coditele fructelor, frunzele si scoarta ramurilor tinere. Cand mananci visine nu te grabi sa arunci coditele. Contin potasiu, derivati flavonici si tanin.
Ceaiuri pentru suferinzi, dar si pentru oamenii sanatosi
Acestea se folosesc in ceaiuri diuretice, simple sau in amestec cu cele de cirese ori matase de porumb, sub forma de infuzie. Datarita taninului din compozitie, ceaiul de codite de visine are proprietati astringente, folosindu-se si in caz de diaree.
Frunzele de visin, bine uscate si maruntite, se folosesc, sub forma de decoct, fierte la foc mic timp de 15 minute, pentru un ceai diuretic. Datorita iodului si potasiului din compozitie, ceaiul din frunze de visin se recomanda in tratarea afectiunilor cardiace si a diareei.
Scoarta de pe ramurile tinere, bine uscata si maruntita, se fierbe, obtinandu-se un ceai excelent impotriva febrei. De altfel, ceaiul din scoarta de visin se recomanda, din cand in cand, si oamenilor sanatosi, in scopul prevenirii bolilor de rinichi.
Ca sa ai visine pe tot parcursul anului exista doua metode de conservare, prima fiind congelarea, care pastreaza
