Nu doare! Nu se da lucrare. De fapt, nici nu e vorba de ceva complicat sau dificil. In saptamanile urmatoare vom fi cu totii bombardati cu cifre in fel si chip. Daca vrem sa intelegem ce "spun" ele, trebuie sa intelegem logica lor. Ceea ce e usor, daca avem rabdare.
In primul rand, se vorbeste foarte mult despre procente. Procentele reprezinta raportarea unei cantitati la un intreg. Trebuie sa fim foarte atenti sa vedem despre care intreg e vorba.
Exemplu: intr-un restaurant sunt zece persoane. Sase comanda vin alb, trei persoane comanda vin rosu, o persoana nu comanda nimic.
Din totalul consumatorilor de vin, cei care comanda vin alb sunt 66% (sase din noua).
Din totalul persoanelor aflate in restaurant, cei care comanda vin alb sunt... 60% (sase din zece).
Simplificand un pic lucrurile, cand analizam un sondaj in sociologia politica lucram cu doua "intreguri", exact ca in exemplul de mai sus. Aproape intotdeauna "intregul" pe care il vezi la televizor, pe un site sau intr-un ziar este cel al persoanelor care spun ca ar vota.
De exemplu: "daca duminica ar fi alegeri, 45% ar vota cu Partidul Artarilor, 40% cu Brazii si 15% cu Salciile."
Totalul este 100%. Dar nu este vorba despre 100% din populatia Romaniei, sau din populatia cu drept de vot, ci din cei care exprima o optiune de vot. Este foarte posibil ca situatia sa stea de fapt asa:
"Daca duminica ar fi alegeri, 50% dintre romani n-ar vota cu niciun partid, 22,5% ar vota cu Partidul Artarilor, 20% cu Brazii si 7,5% cu Salciile."
Totalul 50+22,5+20+7,5.. este tot 100%. Dar e alt 100% - intregul este populatia cu drept de vot.
De ce este importanta diferenta dintre cele doua feluri de a masura intreguri? Motivele ar putea ocupa mult, mult spatiu. Cel mai recent si important e urmatorul: CSCI a facut public un sond
