Bursa locală este a doua cea mai subdezvoltată într-un total de 60 de pieţe analizate, luând în calul raportul dintre capitalizarea pieţei, care este expresia dimensiunii bursei locale şi PIB-ul ţării, o expresie a dimensiunii economiei, relevă o statistică a firmei de intermediere Intercapital Invest.
Un grad mai mic de reprezentare a economiei pe bursă se regăseşte doar în Estonia, cu un raport capitalizare bursieră pe PIB de 7,3% în anul 2011, comparativ cu 11,8% în cazul bursei de la Bucureşti.
"Teoretic, o bursă lichidă creşte eficienţa activelor investite şi susţine economia pe termen lung. Interesul pentru bursă poate fi atras prin promovare, prin aprofundarea cunoştinţelor şi bineînţeles prin listări interesante. Ultimul punct pare cel mai greu de realizat, dar totuşi se poate chiar şi în condiţii vitrege de piaţă. De exemplu, la Varşovia au avut loc 57 de listări noi de la începutul anului", spune Daniela Ropotă, analist la Intercapital Invest. În ceea ce priveşte lichiditatea, bursa de la Bucureşti ocupă abia locul 51, numărându-se de asemenea printre codaşe din cauza free-float-ului (acţiuni libere la tranzacţionare) redus.
Indicatorul capitalizare raportat la PIB redus arată faptul că bursa nu este o alternativă de finanţare pentru companiile româneşti şi acestea ocolesc bursa. De altfel, de la începutul anului, piaţa de la Bucureşti nu a reuşit să atragă nicio companie, în timp ce în aceeaşi perioadă chiar şi pe bursa din Sofia s-a listat o companie, iar pe cea din Turcia au avut loc două listări.
"Companiile încă deţinute de stat sunt singurele care pot adăuga masă critică bursei şi listarea acestor companii este critică pentru dezvoltarea bursei în viitorul apropiat. Pe termen lung poate să contribuie şi mediul privat dar sunt puţine companii private care se pot lista pe bursă pentru că majoritatea celor mari sunt deţinute d
