Pentru prima dată in instorie, Institutul Cantacuzino nu mai produce seruri şi vaccinuri. Angajaţii, care nu au plecat în străinătate sau la clinici private, se tem că într-o zi, vor găsit porţile inchise. În ultimii ani au supravieţuit cu banii donaţi de diferite instituţii europene. Fondurile le-au primit cu ţârâita şi de cele mai multe ori au ajuns prea târziu.

Au început să modernizeze diferite spaţii pe care nu au reuşit să le termine. De fiecare dată, banii au fost insuficienţi. Acum, întregul institut... aşteaptă. Aşteaptă un semn din partea autorităţilor române. Între timp însă stratul e praf de pe aparatura modernă se îngroaşă de la o zi la alta.

Imediat ce ai trecut de porţile institutului, dai peste clădiri în paragină care nu au fost reabilitate niciodată în ultimii 20 de ani. E

linişte deplină la Cantacuzino. Statuia profesorului veghează intrarea în clădirea principală.

O primă uşă deschisă, ne arată însă că Institutul nu e mort. În secţia unde se vor produce substanţele active pentru vaccinul gripal,

lucrările de modernizare sunt aproape de final.

Cu banii obţinuţi de la Banca Mondială vor finaliza lucrările în următoarea lună. De aparatură nu duc lipsă. Mai au nevoie de aprobările

de la Agenţia Medicamentului iar apoi ar putea începe lucrul. Asta însă nu înseamnă că în toamna aceasta vom avea din nou vaccin produs

la Cantacuzino. Secţia de fiolare, intrată şi ea în renovare, nu va fi gata la timp.

Vaccin BGC nu se mai produce din 2009. Chiar dacă au trecut atâţia ani, chiar dacă vorbim despre un vaccin de care nu se pot lipsi nou-născuţii, statul român nu pare să fie îngrijorat. Anul trecut doze au venit de la UNICEF. Încă nu s-au terminat, dar asta nu înseamnă că putem sta liniştiţi.

Pentru redeschiderea secţiei de BCG, institutul ar avea nevoie de 2