Mulţi administratori de firme se întreabă cum pot recupera o sumă de bani de la o societate care a intrat în insolvenţă.

Răspunsul este că nu mai pot recupera debitele pe căile obişnuite ale executării silite. Art. 36 din Legea nr. 85/2006 a insolvenţei prevede că “De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.”

Prin urmare, toţi creditorii participă la o acţiune comună de valorificare a bunurilor debitoarei în vederea recuperării sumelor datorate, iar acţiunea este efectuată de administratorul judiciar sub controlul judecătorului sindic.

Pentru a fi parte în acest proces de recuperare, nu este suficient să deţineţi o creanţă, ci mai trebuie să depuneţi în termenul legal cererea de declarare a creanţei la instanţa de judecată.

Ulterior, se aşteaptă demersurile administratorului judiciar pentru a constata în ce măsură mai pot fi recuperate sumele datorate de debitoare. Din păcate, procedura durează ani buni iar lichidatorii par total dezinteresaţi de a mai recupera ceva în afara cheltuielilor şi onorariilor lor de executare.

În România ar trebui protejate firmele autohtone, ale celor ce vor să investească în ţara noastră prin pedepsirea celor care cumpără marfă cu plata la 2-3 luni de la livrare, ce nu achită în intervalul de timp legal. Ca urmare a nerespectării acestei prevederi legale foarte multe firme serioase, care plătesc la timp impozitele către stat, au intrat în faliment şi au dispărut total, deoarece nu şi-au putut încasa banii de la firmele partenere; astfel, în toată ţara oamenii de afaceri cinstiţi sunt disperaţi pentru că nu îşi pot încasa banii de la foştii clienţi, deşi i-au acţionat în judecată. Administratorii firmelor au învăţat că în România se poate fura, luând marfă de la firme partenere cu