Germanii nu au renunţat la moneda unică, dar, odată cu agravarea crizei datoriilor, mulţi dintre locuitorii statului cu cea mai mare economie din Europa au început să folosească la cumpărături mărcile pe care le mai au pe acasă. Retailerii, la rândul lor, sunt fericiţi să se conformeze acestui trend, informează Wall Street Journal.

Oficialii germani au schimbat moneda naţională cu cea a zonei euro în urmă cu 10 ani, mai exact pe data de 1 ianuarie 2002. Cu toate acestea, 13,2 miliarde de mărci germane, echivalentul a 6,75 miliarde de euro, rămân în continuare în posesia germanilor, conform datelor făcute publice de reprezentanţii Bundesbank, banca centrală a acestui stat.

Faţă de vecinii italieni sau francezi, germanii nu au stabilit niciodată un termen limită pentru schimbarea mărcilor în euro.

Reprezentanţii Bundesbank au garantat populaţiei că toate mărcile vor putea fi schimbate pe o perioadă nedeterminată de timp. Bancnotele pot chiar să fie primise la bancă prin poştă. Pe data de 31 decembrie a anului 1998, oficialii Băncii Centrale Europene au fixat un curs de schimb fix, valabil de la 1 ianuarie 1999, de 1,95583 mărci germane/euro.

Acesta este şi motivul pentru care atât retailerii, cât şi persoanele care au alte afaceri pot, în continuare, să schimbe mărcile germane la filialele băncii centrale.

Marca germană, introdusă în zonele vestice ocupate ale Germaniei în anul 1948, înaintea de steagul Germaniei de Vest, de imnul naţional şi chiar de Constituţie, nu a fost niciodată doar o simplă monedă naţională. Ea a devenit un simbol al miracolului economic înregistrat în acest stat după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cu atât de multă lichiditate pe piaţă, care este schimbată cu la un curs de circa 1,96 mărci/euro, unii retaileri au făcut din acceptarea ei un obicei.

Localnicii unui sat din Germania realizează anual