Draftul raportului tehnic al Comisie Europene remarcă evoluţia pozitivă a Curţii Supreme în judecarea marilor dosare de corupţie. Comisia atrage însă atenţia că odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal unele din dosare de corupţie ar putea atinge termenul de pescripţie.
În conformitate cu recomandările Comisiei din iulie 2011, în ultimele douăsprezece luni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a luat o serie de măsuri pentru a încerca să îmbunătăţească celeritatea proceselor de corupţie la nivel înalt. ICCJ joacă un rol deosebit de important, atât ca instanţa competentă de multe cazuri-cheie, şi din punct de vedere un exemplu pentru sistemul judiciar în ansamblul său. Din vara anului 2011, bazându-se pe propria lor analiza efectuată în perioada 2010-2011 şi a evaluării Comisiei, ICCJ a implementat o serie de măsuri manageriale şi administrative pentru a asigura o utilizare mai eficientă a sălilor de judecată. Au fost alocate sedii noi pentru ICCJ în 2011 şi urmează fie date în folosinţă în următoarele luni.
ICCJ a accelerat vizibil judecarea dosarelor de mare corupţie, stabilind un ritm săptămânal, în unele cazuri. Astfel s-a consolidat practica judiciară şi acombătut unele tactici de tergiversare evidente, cum ar fi lipsa de avocaţilor. Rezultatul a fost o creştere semnificativă a numărului de condamnări în primă instanţă, cât şi numarul de verdicte finale.
A existat o preocupare aprofundată pentru problema prescrierii infracţiunilor. Chiar şi astăzi, încă mai există dosare în care durata procedurilor este excesiv de mare.
Îmbunătăţirile aduse de către ICCJ în ultimul an au arătat că instanţele au dreptul de a adopta o abordare mai robustă pentru a garanta că cursul de justiţie nu este întârziată în mod nejustificat. De exemplu, conducerea ÎCCJ a solicitat Ministerului Justiţiei suplimentarea bugetului pentru ca experţii fo