Draftul raportului tehnic al Comisiei Europene remarcă şi activitatea consistentă a Agenţiei Naţionale de Integritate. Raportul arată că ANI a realizat peste 7.000 de verificări faţă de funcţionari publici şi demnitari de rang înalt. Peste 70% din aceste verificări au fost iniţiate din oficiu de către agenţie, indicând o abordare pozitivă, proactivă a ANI. Comisia spune însă că eforturile ANI nu au finalitatea dorită din cauză că agenţia nu are puterea de a aplica sancţiunile corespunzătoare şi nu poate cofisca averile nejustificate.

Comisia spune că aceste probleme ţin de funcţionarea sistemului judiciar a instanţelor şi altor instituţii care sunt cele care aplică pedepsele în urma investigaţiilor realizate de ANI. Comisia mai reţine că ANI a reuşit să îşi refacă portofoliul de anchete şi să funcţioneze la paramentrii normali şi după ce, în 2010, legea de funcţionare a agenţiei a fost invalidată de Curtea Constituţională.

Comisia Europeană mai reţine următoarele:

Modalitatea în care instituţiile statului continuă procedurile după ce ANI finalizează investigaţiile continuă să ridice întrebări cu privire la celeritatea cu care aceste investigaţii işi fac efectul. Rezultatele finale ale sistemului de integritate, prin urmare, nu sunt convingătoare.

Nici sistemele de verificare a averilor şi a conflictelor de interese nu au dat rezultatele şi efectele preconizate. Există, de asemenea, puncte slabe sistemice, care subminează eficienţa ANI.

Aceste deficienţe sunt cunoscute de către autorităţile române şi un grup de lucru stabilit de către agenţie şi Ministerul de Justiţie a produs o serie de propuneri legislative. Acestea includ optimizarea gradelor de jurisdicţie, consolidarea sancţiunilor şi abordarea deficienţelor în prevederile legale. Cu toate acestea, aceste propuneri nu au fost încă incluse în noua legislaţie. Acest lucru reflect