Numerarul aflat în afara sistemului bancar a crescut semnificativ în timpul crizei, remarcă revista Finanţiştii. Potrivit datelor BNR cantitatea de cash aflată la populaţie s-a majorat de la 24,39 miliarde de lei în aprilie 2009 la 26,84 miliarde în aprilie 2011 şi 31,28 în aprilie 2012
Numerarul în circulaţie a ajuns să reprezinte în a doua lună de primăvară a acestui an 14,32% din totalul masei băneşti, faţă de 12,6% la finele lui 2009. Banii care circulă în afara băncilor sau sunt depozitaţi „la saltea” constituie doar 2,1% din totalul masei monetare în Marea Britanie, 4,5% în Danemarca, 8,6% în zona euro şi sub 12% în Polonia. Niveluri ale numerarului similare sau mai ridicate decât în România se întâlnesc în ţările UE în Lituania - 16,8% şi în Ungaria - 14,29%. Ultimul exemplu este elocvent pentru că statul maghiar a majorat TVA până la 27% - cel mai înalt nivel din UE. Dar nici noi nu suntem prea departe după saltul de nu mai puţin de 5 procente al taxei pe valoarea adăugată, de la 19 la 24%. Şi atunci cauza pentru care a crescut cantitatea de bani cash în România este extensia semnificativă a economiei subterane, care a provocat debancarizarea masei monetare. Înnegrire a economiei, după majorarea TVA, care constituie o reacţie la managementul guvernamental defectuos, ce a împovărat economia pe timp de criză, în loc s-o despovăreze.
În Bulgaria vecină, care taxează veniturile cu o cotă unică de 10%, nu de 16%, aplică TVA de 20%, nu de 24%, CAS de 30%, nu de 44% şi impozitează dividendele cu 5%, nu cu 16% - numerarul în circulaţie s-a micşorat de la 18 la 13%. În Polonia, unde guvernul a preferat să soluţioneze criza prin intermediul pieţei (vânzări de acţiuni la principalii furnizori de utilităţi) încrederea a redus cash-ul din buzunarele oamenilor de la 14 la 12%. Invers decât în România unde amânarea „terapiei de şoc” cu ajutorul unor împrumutu
