Băsescu, tot mai temător cu "ce va fi după”. Dacă referendumul îl va trimite definitiv acasă? De aici şi incoerenţele sale tot mai vizibile. Nu doar acuze la adresa celor care l-au suspendat. Ci şi semne că "vrea pace”.
Mai degrabă ce şi-ar dori. şi visează frumos: pot coabita cu guvernul Ponta. Apoi oftează nostalgic: am crezut mult în coabitare.
Adevărul este că nici nu şi-a dorit, nici nu a crezut în aşa ceva. Dimpotrivă, a sabotat-o cu o insistenţă demnă de o cauză mai bună. Dar acum – e sincer! - şi-ar dori această coabitare. Are probleme şi, pentru a se reîntoarce în scaunul de preşedinte, ar promite orice. Are România probleme cu Uniunea Europeană? Dacă Antonescu şi Ponta îl cheamă la o întâlnire, el le dă soluţia: un plan fabulos în şase puncte. Însă, ghinion, nimeni nu-l cheamă.
În continuare, Băsescu plusează: îşi dă demisia, dacă la referendum va fi o participare de sub 50%, iar el pierde. Oare? Nu, pentru că are şi o condiţie: doar dacă USL acceptă revizuirea Constituţiei. Corect. El se sacrifică, dar vrea să se retragă cu sufletul împăcat: Constituţia, pe care el însuşi nu a dat nici doi bani, să fie schimbată.
O cacealma, pentru că o asemenea condiţionare (troc în stil balcanic), legal vorbind, este imposibilă.
Tot Băsescu, în pasă din ce în ce mai proastă, filozofează: până pe 29 aţi scăpat de mine. Şi un alt panseu existenţial: eu sunt suspendat, lăsaţi-mă în plata mea. Dar el ştie că dacă pierde, adversarii nu-l vor lăsa deloc, nici măcar în plata lui.
Mai mult decât interesant: bravează tot mai des. Însă, fără să vrea, e comic. Ultima declaraţie de acest gen: nu crede că românii îşi vor da preşedintele pentru hoţii din Parlament.
După cum se vede, funcţia de preşedinte capătă o aură de sacralitate, iar Băsescu devine eroul pe care poporul nu-l va vinde. Are soluţii? Şi de ce ar trebui găsită o soluţie personal
