“Teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta şi susţinută public în anul 2003 respectă cerinţele academice din acea perioadă. ” Aşa începe concluzia comisiei “tehnice” a CNE cu privire la teza de doctorat a lui Ponta, în încercarea de a inocula opiniei publice ideea că doctorandul nu ar fi comis nicio ilegalitate, cel puţin în raport cu regulile de atunci.

E doar o minciună sfruntată, o intoxicare de tip securistic, preluată cu multă voioşie de analiştii care vor să îl spele pe Cîrlanul-Xerox de furtul intelectual.

În 2003, ca şi astăzi, era în vigoare Legea drepturilor de autor (legea 8 din 1996). Pentru plagiat, legea prevede pedepse de pînă la 5 ani de închisoare. Potrivit aceleiaşi legi, de cercetarea infracţiunii de plagiat trebuie să se ocupe poliţia şi parchetul, nu comisii “tehnice” care dau presei nişte concluzii nesemnate de nimeni.

Cum atît doctorandul Ponta cît şi îndrumătorul Năstase erau jurişti, e pueril să ceri ca aceştia să fie absolviţi de vina de a fi încălcat o lege privitoare la furt, doar pentru că ar fi respectat “cerinţele academice din acea perioadă”. E pueril şi să ai pretenţia ca între aceste cerinţe academice să fie menţionată şi interdicţia de a plagia. Cerinţele academice nu trebuie să se refere la interdicţii elementare, ca aceea de a nu fura.

Pare ceva la mintea cocoşului, dar, cu toate acestea, unii formatori de opinie dau drept plauzibilă concluzia ineptă acestei comisii “tehnice”. “Cerinţele” din fişa postului de spălător de creiere şi de cadavre politice nu se referă şi la aceea de a nu minţi cu neruşinare.

Cerinţele de a nu fura şi de a nu minţi sînt unele ale celor şapte ani de acasă. Ani pe care foarte mulţi dintre oamenii publici de azi dovedesc că nu îi au.

“Teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta şi susţinută public în anul 2003 respectă cerinţele academice din acea perioad