În România, reacţiile la ultimul raport în domeniul justiţiei au apărut imediat ce a tăcut preşedintele Comisiei Europene. Şi cum era de aşteptat, ele pot fi împărţite în două, delimitarea fiind dată de apartenenţa la un grup politic sau altul. Din partea reprezentanţilor puterii - acceptare a criticilor, promisiuni de corectare şi atacuri îndreptate spre vechea guvernare. De cealaltă parte, săgeţi înspre USL. Între aceste poziţii se interpun instituţiile vizate de raport.

Raportul Comisiei Europene este unul echilibrat, din care România trebuie să aibă concluziile necesare, a declarat premierul Victor Ponta. El a ţinut să dea asigurări că angajamentele asumate de România vor fi respectate, iar legislaţia va fi pusă în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, şi asta, citez, în pofida boicotului şi a antijocului PDL.

Victor Ponta a precizat că îşi asumă responsabilitatea ca prim-ministru pentru respectarea răspunsurilor pe care le-a transmis la întrebările preşedintelui Comisiei Europene şi că este dispus la "sacrificii politice" în acest sens.

În susţinerea premierului a venit ministrul justiţiei, Titus Corlăţean, cu un ton mai vehement şi mai acuzator. Raportul Comisiei Europene reflectă faptul că Traian Băsescu şi guvernele sale au eşuat în a garanta buna funcţionare a justiţiei, a declarat Titus Corlăţean.

Este vorba de o analiză a funcţionării într-o perioadă de cinci ani în care Traian Băsescu, regimul său şi guvernele sale s-au aflat la putere, a continuat ministrul justiţiei, care a ţinut să sublinieze că raportul vorbeşte de fapt de un eşec al lui Traian Băsescu şi al guvernelor sale în garantarea bunei funcţionări a justiţiei în diferite domenii.

Iar pentru a rezolva rapid ce se mai poate, Titus Corlăţean a anunţat că va dispune organizarea unui grup de lucru care să analizeze raportul şi care să elaboreze un plan de mă