In cei sase ani scursi de la initierea privatizarii in sectorul serviciilor de dializa, numarul centrelor specializate in substitutie renala s-a dublat, ajungand la 134 la finele anului trecut. Efervescenta a fost sustinuta de segmentul privat care, pe fondul reducerii numarului de statii de dializa publice, a investit 40 de milioane de euro in centre pentru tratarea bolnavilor cu insuficienta renala.
Dand timpul inapoi, in 1995 existau doar 35 de centre de dializa, toate de stat, unde erau tratati cei circa 1.200 de bolnavi. De atunci si pana acum, numarul pacientilor dializati a crescut, atingand in 2011 totalul de 9.755, cu 7% mai mult decat in anul precedent.
Toti acesti pacienti sunt tratati in centre publice sau private, sumele necesare tratamentului fiind decontate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Cu alte cuvinte, statul plateste pentru tratamentul pacientilor dializati, fie ca el este este furnizat in sistem de stat sau privat. Costul unei sedinte de dializa a ramas acelasi din 2005, el fiind decontat de stat la valoarea de 118 euro.
„Cel mai mare avantaj economic al privatizarii a fost predictibilitatea cheltuielilor. Astfel, daca se considera estimarea in functie de tarifele actualizate cu indicele de inflatie anual si o prezenta medie de 90% a bolnavilor prevalenti (aflati in tratament) in sistem, diferenta fata de cheltuielile efective este impresionanta, de aproximativ 231,4 milioane de euro pe an”, arata Raportul Anual al Registrului Renal Roman pe 2011.
Anul trecut, fondurile alocate serviciilor de dializa (din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate – FNUASS) s-au ridicat la 655,7 milioane de lei (155 mil. euro), iar creditul bugetar pentru 2012 indica o valoare de 675,3 milioane de lei (153,8 mil. euro). Avansul fondurilor a fost considerabil in ultimii ani avand in vedere ca in 2006 acest
