La doar o lună după ce Codul muncii împlinea un an, ministrul de resort a anunțat noi modificări ale legii. În mare, este vorba de o revenire la forma anterioară. Față de varianta actuală, la a cărei formulare rolul decisiv l-a avut mediul de business, acum, jocurile sunt făcute de sindicate

Potrivit ministrului muncii, Mariana Câmpeanu, documentul în baza căruia s-a luat decizia modificării Codului este studiul „Piața muncii, între eficiență economică și echitate socială”, realizat, atenție, în cadrul unui proiect al Blocului Național Sindical (BNS).

Raportul, prezentat de BNS drept „una dintre cele mai complete şi obiective cercetări făcute în România în domeniul dreptului muncii“, a fost coordonat de Alexandru Athanasiu (fost ministru al muncii și al educației din partea PSD) și Oana Cazan, „expert recunoscut în domeniu“.

Ca o scurtă judecată de valoare, în realitate, autorii nu lasă nicio brumă de îndoială privind subiectivitatea studiului, așa cum reiese chiar din introducere: „Astăzi avem o harababură legislativă, o reprimare voluntaristă a drepturilor lucrătorilor. S-a vrut și s-a reușit punerea la colț a sindicatelor prin actualele reglementări, însă aceste lucruri se vor răzbuna în timp. Se vor răzbuna prin disoluția coeziunii sociale, prin creșterea apetitului de a părăsi această țară, prin slăbiciunea instituțiilor și pierderea respectabilității lor. Punerea la colț a sindicatelor este rechizitoriul pe care actuala guvernare (în momentul de față, fosta - n.red.) îl face mișcării sindicale.“

Pentru a repara acest dezechilibru resimțit pe piața muncii, autorii propun o serie de măsuri, unele absurde, altele pe de-a-ntregul necesare.

Răzbunarea așteptată a sindicatelor

Anca Grigorescu, partener în cadrul casei de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică și președintele comisiei de muncă și educație din ca