O lectură atentă a rapoartelor MCV asupra României şi Bulgariei, publicate miercuri de Comisia Europeană, arată că presiunile UE au condus, înainte de toate, la promulgarea de noi legi şi crearea de noi instituţii. Cu toate acestea, schimbarea moravurilor politice este mult mai lentă, comentează cotidianul elveţian Le Temps în ediţia electronică, citat de Mediafax.

Uniunea Europeană îi poate mulţumi lui "Viktor" Ponta care, atacându-l frontal pe Băsescu în speranţa că va fi destituit prin referendumul din 29 iulie, a scos în prim-plan problema statului de drept şi a bunei funcţionări a sistemului judiciar, scrie Richard Werly, într-o amplă analiză intitluată "România şi Bulgaria, integrare cu forcepsul".

Acest subiect este cu atât mai important, cu cât atât România, cât şi Bulgaria bat la porţile Schengen, după ce au obţinut, în iunie 2011, undă verde din partea Parlamentului European (PE), în urma evaluării tehnice a CE asupra controlului "tehnic" al frontierelor celor două state, apreciază cotidianul. Însă admiterea lor este în continuare în suspans, din cauza opoziţiei Olandei, împărtăşită şi de alte state membre, inclusiv Germania şi Franţa, continuă ziarul.

Publicaţia îndeamnă la o "lectură mai atentă" a rapoartelor, pe care o justifică în perspectiva unei priviri dincolo de "polemica politică actuală de la Bucureşti şi de presiunile exercitate de noua majoritate asupra judecătorilor Curţii Constituţionale", relevând trei "învăţăminte".

Primul este că cele două ţări primesc un calificativ "satisfăcător" dar "formal" din partea Comisiei pentru promulgarea a numeroase legi de consolidare a puterii judiciare şi pentru "crearea pe hârtie a unor instanţe independente de control", comenteză publicaţia, al doilea că "aceste măsuri, oricât de ambiţioase ar fi, se lovesc de funcţionarea haotică a aparatului de stat, care d