În timp ce statele din estul Europei devin tot mai autocratice, Europa trebuie să dezvolte un set de mecanisme juridice şi politice pentru a asigura posibilitatea de intervenţie.

Întâi a fost Ungaria, apoi România, poate pe viitor urmează Bulgaria. Estul Europei pare că se îndepărtează de idealul liberalismului european şi se apropie de ceea ce unii analişti numesc „Putinizare”. În urmă cu doar câţiva ani, întrebarea „Poate exista o dictatură soft în Europa?” ar fi fost primită cel puţin cu mirare. Astăzi, conceptul devine o necesitate stringentă pentru Uniune. Nu de alta, dar se vede că premisa de la care a pornit Comisia Europeană este una falsă, anume aceea că odată intrate în UE, statele nu au alternativă la democraţia pluralistă. Dar este Bruxelles-ul în poziţia în care îşi poate apăra cetăţenii comunitari de propriile guverne sau chiar de ei înşişi?

Argumentul în favoarea acestui concept este clar ca bună ziua. Numai mijloacele concrete de acţiune lipsesc deocamdată. S-a văzut deja că UE a ajuns în stadiul în care evenimente dintr-un singur stat membru pot afecta pe toţi ceilalţi coechipieri. Aşa că viziunea aceasta ar trebuie extinsă de la fenomene strict economice la procese politice. În fond, nimeni nu se supără atunci când CE dă în judecată pe cineva pentru încălcarea legilor concurenţei? Aşa că la principiile democratice de ce nu s-ar aplica? Mecanismele de protecţie trebuie să fie clare şi permanente. În cazul României poate funcţionează ameninţarea cu aderarea la Schengen sau cu rapoartele MCV. Dar ce ne facem dacă aceste elemente de şantaj nu mai există?!

Frankfurter Allgemeine Zeitung: Aprobaţi şi speraţi

Germania ajută acum băncile spaniole. Deşi mulţi deputaţi nu mai cred în discursul cu lipsa alternativei, la sfârşit contează votul. Scenele din Parlamentul Germaniei au devenit deja tradiţie. Discursul parcă nu s-a modif