Mii de oameni sunt aşteptaţi la acest sfârşit de săptămână la „Târgul de Fete” de pe MunteleGăina, cea mai cunoscută şi cea mai veche manifestare populară din Transilvania, eveniment desfăşurat la o altitudine de aproape 1.470 de metri, pe un platou situat la întretăierea judeţelor Alba, Arad şi Hunedoara. La „Târgul de Fete” atestat documentar încă din 1816, a venit, în 1852, chiar împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, al cărui principe era. Împăratul, aflat în drum spre Sibiu, a fost întâmpinat de Ioan Axente Sever, după cum arată Ion Rusu Abrudeanu în cartea sa „Moţii. Calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit”. Câteva decenii mai târziu, după primul război mondial, la Târg a fost prezent şi primul-ministru Ionel I.C. Brătianu (cel care a condus cinci guverne al României), pentru vizita acestuia fiind amenajată, pentru prima dată, şi o tabără de corturi. Lui i-a urmat, în 1924, şi regele Ferdinand. După 1990, autorităţile judeţene din Alba au recurs la aceeaşi metodă, realizând cu ajutorul armatei tabere de corturi militare, în care turiştii şi invitaţii oficiali se puteau caza în cele două zile ale „Târgului de Fete”, desfăşurat în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de sărbătoarea Sfântului Ilie. După retragerea Armatei din organizarea manifestării, în urmă cu patru ani, numărul corturilor amplasate pe munte a fost redus mult. Originea „Târgului de fete” de pe MunteleGăina trebuie căutată în urmă cu sute de ani. Istoricii susţin că apariţia lui s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri ce trăiau în aşezările izolate şi risipite din Munţii Apuseni. „Târgul” a facilitat nu numai relaţii economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, ci şi relaţii matrimoniale. Astfel se înfiripau idile, care, uneori, se finalizau cu cereri în căsătorie. Fetele nu se cumpărau, ci se luau. Legenda spune