La numai câteva zile de la inaugurarea Cazinoului din Sinaia, duminică, 8/21 iulie 1912, veştile despre existenţa lui ajung în Occident. La Paris, se face reclamă staţiunilor de pe Valea Prahovei, îndeosebi Sinaiei, care poate oferi turistului francez tot ceea ce îşi doreşte, de la hoteluri de lux la tripouri; la Viena... presa scrie despre fraţii Loebel, care s-au sinucis la două zile de la inaugurare, pentru că şi-au pierdut întreaga avere la jocuri, în vreme ce Regele Carol însuşi se plânge în ultima scrisoare pe care o trimite surorii sale, Prinţesa Maria de Flandra, că la noul cazinou "din păcate se joacă mult prea mult".

După ce Regele Carol a ales Sinaia ca reşedinţă regală de vară şi a purces la ridicarea Castelului Peleş, interesul pentru mica localitate de pe Valea Prahovei a crescut brusc. Multe persoane din anturajul regelui şi din protipendada politică şi economică românească au investit ridicându-şi, uneori cu o viteză de neînchipuit, vile (adeseori cu aspect de mici palate), animând locul cum nu se mai întâmplase niciodată în trecut. În 1912, încă se vindeau parcele şi loturi pentru construcţia de noi vile şi case, iar după al doilea război balcanic (1912-1913) şi după primul război mondial, unii dintre combatanţii de pe front au fost împroprietăriţi, chiar, cu loturi la Sinaia.

În anii 1911-1912, mizând pe interesul cititorilor pentru această mică, dar înfloritoare şi ofertantă staţiune, ziarul Universul îşi atrage cititorii, oferind celor care îşi făceau abonament pe o durată de un an la respectiva publicaţie câte o vilă, prin tragere la sorţi. Nu mai puţin de şapte vile au fost astfel construite şi oferite câştigătorilor tombolei Universul, fiecare vilă fiind înălţată în timp-record – doar în două-trei luni –, timp în care devenea... obiectiv turistic pentru cititori, organizându-se excursii de week-end, pentru a viziona starea constr