După ce Legea Educaţiei Naţionale a despărţit legislativul şi executivul din cadrul Universităţilor, prin scoaterea din Senat a universitarilor cu funcţii de conducere şi dând organismului dreptul de a-l controla şi chiar a-l demite pe rector, Senatul Universităţii din Oradea a decis să se rupă de tot de conducerea administrativă a instituţiei. Iar independenţa nu putea fi totală atâta timp cât Senatul îşi primeşte banii necesari funcţionării de la conducerea executivă a Universităţii...
"În noua abordare legislativă, Senatul este o construcţie instituţională de prim-plan, cu funcţii şi atribuţii deopotrivă, de la cele de reglementare la cele de control. Astfel, Senatul trebuie să îşi obţină independenţa financiară, doar aşa activitatea de control asupra executivului şi a Consiliului de Administraţiei putându-se desfăşura în condiţii obiective", a explicat, vineri, pentru BIHOREANUL, preşedintele Senatului Universităţii, Sorin Curilă.
Potrivit acestuia, bugetul propriu este necesar pentru suportarea unor cheltuieli curente (delegaţii, consumabile, echipamente IT), dar şi pentru ca Senatul să poată avea iniţiative proprii, de pildă pentru premierea perfomanţelor cadrelor didactice şi a studenţilor orădeni ori pentru organizarea de manifestări ştiinţifice.
În şedinţa de joi, Senatul Universităţii a decis să înfiinţeze o comisie care să elaboreze proiectul de buget. Din această comisie fac parte Marcel Boloş (preşedintele Comisiei Buget-Finanţe a Senatului), Victoria Bogdan şi Ioan Constantin Ţarcă (membri în aceeaşi comisie), Aurel Căuş (cancelarul Senatului) şi Crina Gherlea (directoarea economică a Universităţii). Comisia va elabora proiectul până la 1 septembrie, urmând ca într-una din şedinţele din septembrie ale Senatului să fie aprobat, iar din octombrie să intre în vigoare. După ce Legea Educaţiei Naţionale a despărţit legislativul şi executivul
