Examenul de bacalaureat s-a încheiat în urmă cu o săptămână, cu rezultate la fel de dezastruoase ca anul trecut. Subiectul se va stinge încet, iar discuțiile în jurul soluțiilor de care avem nevoie vor ajunge în plan secund sau vor fi uitate. Până la următorul examen, cel din toamnă, unde vor mai încerca o dată cei picați. Dar problema rămâne la fel de mare. Mai mult decât atât, dimensiunea dezastrului nu se oprește la destinele zecilor de mii de tineri, ci merge până la viitorul nostru, al tuturor. Dacă până acum câțiva ani ne împăunam cu „forță de muncă bine calificată“, calitate cu care atrăgeam investiții străine, în curând vom fi o țară plină de muncitori necalificați. Care se găsesc peste tot și care nu atrag prea mulți investitori. Sistemul de învățământ trebuie modificat din temelii. Sistem perfect nu există și nici vecinii noștri europeni nu au soluții miraculoase. Dimpotrivă, și la ei se tot caută cea mai bună formulă pentru educație. Dar au oricum rezultate mai bune decât noi.

Marile universități își caută studenți printre cei mai buni liceeni, iar diferențierea a ajuns să se facă prin latura creativă a acestora (pornind de la ideea că dacă doi elevi sunt la fel de buni la, spre exemplu, matematică, înclinarea către pictură sau muzică poate fi un avantaj determinant). Ideea este că școlile încurajează și partea creativă, care este la fel de importantă precum cea rațională și logică. Iar întrebarea care se pune în acest moment este simplă: noi de ce continuăm să avem o programă atât de încărcată? De ce preferăm să avem analiză matematică și geometrie des­criptivă la liceele cu profil real (studii teorectice, nu tehnice), dar gramatică nu se mai face din clasa a opta? Și ne mirăm că absolvenții de liceu nu știu să vorbească corect gramatical și au un vocabular extrem de limitat!

Profesul de economie Bogdan Glăvan scr