Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicină complementară şi reflexoterapie - Timişoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24

În afara predispoziţiei genetice, la baza unor boli car­dio-vasculare (angină pectorală, in­farct cardiac, hipertensiune arterială) se află o tulburare a metabolismului lipi­delor (ateromatoză), care constă în de­punerea pe pereţii interiori ai arterelor a unui depozit gălbui, compus din gră­simi, colesterol, cheaguri de sânge, să­ruri de calciu etc. Depunerea înde­lun­gată de aceste substanţe duce la îngus­tarea calibrului arterelor, apoi, cu timpul, chiar la obs­trucţia lor totală. Prin urmare, angina pectorală este rezultatul aterosclerozei, în care arterele sunt îngustate prin depozite de grăsimi, chiar dacă, uneori, ea poate fi rezultatul unui spasm al arterelor coronare. Scăderea fluxului sanguin către inimă, produsă de angina pecto­rală, poate fi parţială şi temporară, fără a se constata apariţia unor leziuni ale muşchiului cardiac. Alteori, se produce blocajul complet al unei artere cardiace, care poate leza permanent o parte din miocard. În cele mai grave ca­zuri, angina pectorală poate fi un semnal de alarmă pentru un viitor sau un iminent infarct mio­car­dic. Se ştie că, în general, angina pec­to­rală este intensificată de efortul fizic (ca în cazul dvs.), cum ar fi urcatul scă­rilor, activitatea sexuală sau exer­ciţiile extenuante, temperaturile extre­me, emoţiile (teamă, furie, frustrare). Criza de angină este, practic, rezultatul direct al aportului insuficient de sânge oxigenat la nivelul muşchiului cardiac, fenomen datorat îngustării sau obtu­rării arterelor coronare, incapabile să crească fluxul sanguin cerut de efort. Însă, când crizele apar frecvent şi în afara efortului fizic, acestea pot fi, aşa cum spuneam, un semnal de alarmă al unui infarct miocardic iminent şi ne­cesită tratament de urgenţă.

Unul dintre primii