La 16 iulie, Curtea Constituțională din Ungaria a respins ca neconstituțională inițiativa guvernului Orbán de a reduce brusc vârsta de pensionare a judecătorilor. Și totuși, decizia Curţii pare să fi venit mult prea târziu pentru a mai avea efect asupra schimbărilor deja operate la nivelul sistemului de justiție, spune profesoara Kim Lane Scheppele de la Universitatea Princeton.
Decizia reprezintă o înfrângere parțială a orbanizării în contextul în care mulți dintre judecătorii Curții au fost înlocuiți cu apropiați ai puterii. Inițial votul a fost unul de paritate, 7 la 7, fiind nevoie de votul președintelui Curții care a înclinat decisiv balanța. Toți judecătorii numiți de guvern au votat împotrivă. Unul dintre argumentele invocate a fost acela că principiul inamovibilității are tradiție în dreptul maghiar, protecția față de concedierea arbitrară fiind garantată încă din primul act juridic datând de la 1869.
Kim Lane Scheppele, profesoară de drept la Universitatea Princeton, arată într-o analiză publicată pe blogul Hungarian Spectrum că decizia Curții Constituționale conține atât aspecte pozitive, cât și negative: "Sunt vești bune pentru că s-a ajuns la răspunsul constituțional just, apărându-se atât statul de drept, cât și Constituția. Pe de altă parte, sunt vești rele pentru că decizia a venit mult prea târziu și majoritatea judecătorilor au fost deja concediați, iar Curtea nu sugerează o cale limpede prin care aceștia să-și recupereze posturile.”
Cu alte cuvinte judecătorilor pensionați înainte de vreme li se dă dreptate, în principiu, dar starea de fapt nu este încă modificată. Reducerea vârstei de pensionare a fost un pilon central a planului de „orbanizare” a justiției. Devenită efectivă de la 1 ianuarie, noua lege pensionează prematur aproape 10% dintre judecătorii din țară, dând guvernului posibilitatea să le numească înlocuitor
