Cristian Meleşteu s-a născut la 16 aprilie 1977 la Piteşti. A debutat la sfârşitul anului 1998, cu un grupaj de poezie, publicând de-a lungul timpului în reviste de prestigiu precum Argeş , Steaua sau Flacăra. De atunci, alături de poezie a scris monografie, critică, eseu, recenzii culturale, dar, cel mai mult, s-a regăsit în proză. Acest gen i-a adus şi cele mai mari satisfacţii, fiind bine primit de critica literară şi premiat la mai multe concursuri naţionale: Marele premiu " Pavel Dan" - Timişoara, 2004, Marele premiu "Eusebiu Camilar" şi Premiul revistei "Hyperion" - Suceava 2003, Marele premiu "Steaua"- Cluj Napoca, 2003, fiind câteva dintre distincţiile obţinute.
"În copilărie poate nu am avut parte de portocale, dulciuri ori jucării sofisticate, dar am trăit înconjurat de cărţi, aduse de părinţii mei, amândoi bibliotecari, cărţi ce mi-au plimbat copilăria pe tărâmuri misterioase ori în mijlocul unor acţiuni fantastice.
Am început să scriu destul de târziu, poate şi fiindcă mult timp am crezut că în milioanele de cărţi din lume se scrisese totul. Cu toate acestea, undeva, ca un copil ce creşte mai greu, dorinţa de a scrie m-a însoţit mereu şi, după debut, am încercat mereu să umplu singurătatea colilor de scris.
Premierea acestui volum (concursul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România, ediţia 2012 n.red .) vine într-un moment în care mă îndepărtasem puţin de viaţa literară, ca şi cum ar vrea să-mi reamintească că e păcat să nu îmbrăcăm foile de hârtie cu slovele noastre... " - Cristian Meleşteu
"Cristian Meleşteu se apropie de Marin Preda prin realismul crud, de Fănuş Neagu prin fantasticul şi metafora autentică şi de Nicolae Velea prin crearea de situaţii - şoc sau situaţii <