Continuând prezentarea Dicţionarului de microbiologie generală şi biologie moleculară – autori: acad. Gheorghe Zarnea şi acad. Octavian V. Popescu – dl prof. dr. Valeriu Rusu analizează originea şi semnificaţia unor cuvinte precum microb, microorganism saumicrobiom, în cadrul rubricii Lexis.
După ce în primul articol am încercat o prezentare generală a Dicţionarului, în continuare mă voi referi la mai multe aspecte care, sper, interesează direct cititorii „Vieţii medicale“. Încep, nu întâmplător, cu titlul Dicţionarului, numai aparent neobişnuit. În realitate, cartea s-a născut din iniţiativa regretatului acad. G. Zarnea, care, în 1983, adică în urmă cu 29 de ani, publica la Edit. Acad. RSR primul volum al Tratatului de Microbiologie Generală, pe vremea când acad. O. V. Popescu era un tânăr cercetător, după ce absolvise o facultate de biologie moleculară. Prin urmare, cartea conţine două direcţii distincte, Microbiologie generală şi Biologie moleculară, aflate însă în deplină armonie. Fără să complic textul articolului, este cert că o carte citată de autori: Oxford Dictionary of Biochemistry and Molecular Biology, Smith A. D. (managing editor), Oxford University Press, 1997 (am la îndemână ediţia revizuită din 2000) are mai multă greutate în plan cognitiv, deoarece procesele biochimice sunt universale în lumea vie. Ce să mai spunem despre fiziologie, care absoarbe şi integrează armonios toate progresele din cercetare? Mai mult, relaţiile inter-, trans- şi supradisciplinare probează forţa acestor ştiinţe, exemplele posibile fiind numeroase. Dar să revin la Dicţionar, pornind de la termenul de microb propus de medicul chirurg Emmanuel Sedillot (1804–1883). Fervent partizan al genialului Pasteur, el a obţinut acordul acestuia (în 1878) pentru cuvântul microb (utilizat într-un articol publicat în „Compte rendu hebdomadaire des séances de
