De vineri până duminică sunteţi aşteptaţi la Muzeul Ţăranului Român să vă veseliţi în stil popular de ziua Profetului Ilie. Vă vor întâmpina mai bine de 100 de meşteri populari şi producători tradiţionali, dar şi tineri artizani handmade şi anticari. Veţi regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradiţiile meşteşugăreşti dar şi culinare, cu port tradiţional şi mai ales oameni: ţesătoare, fierari, olari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine şi gospodari cu diverse bunătăţi: dulceţuri, siropuri şi cofeturi, miere şi produse apicole, cozonaci şi plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi şi produse din carne pregătite după reţete cu tradiţie, suc de mere, dar şi pălinci şi vinuri, turtă dulce, covrigi şi alte dulcegării.

Obiceiuri de Sânt-Ilie

Sânt-Ilie, cum este numită în popor, este ziua de celebrare a zeului solar la data de 20 iulie, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca şi Sân-George şi Sânedru, este o divinitate populară care a preluat numele şi data celebrării de la un sfânt creştin - Sfântul Prooroc Iile. În Panteonul românesc Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui şi a focului, identificată cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina. În perioada sa pământeană Ilie a săvârşit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispăşit în moduri diferite şi din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripaţi. În cer, Sânt-Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, p