Începând cu 2014, fondurile pe care Uniunea Europeană le alocă mediului rural vor fi injectate în mare parte din Grupurile de Acţiune Locală, organizaţii care în occident funcţionează de două decenii, în timp ce în România sunt abia la început.

Proiectele de dezvoltare rurală ale UE îşi încheie în curând o etapă de cinci ani, sesiunile de depunere a proiectelor pentru fondurile alocate perioadei 2007-2012 fiind aproape încheiate. Pentru următoarea etapă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, 2013-2018, fondurile europene vor fi şi mai mari. "Se va pune un mai mare accent pe Grupurile de Acţiune Locală. În acest moment, în zona de vest, adică judeţele Arad, Caraş, Hunedoara şi Timiş, avem 10 GAL-uri, iar în ţară sunt 81. Acest număr se va dubla, aproape, în curând. În total, în Uniunea eruopeană sunt 2.307 astfel de ONG-uri", a explicat Daniel Brindescu, directorul Unităţii de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală din Timişoara.

GALERIE FOTO Ce este Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală şi cum te poate ajuta dacă trăieşti la sat

Un GAL poate cuprinde atât întreprinzători privaţi, cât şi autorităţi locale, însă regulile UE spun că majoritatea entităţilor care compun asocierea trebuie să fie private. În judeţul Timiş există trei Grupuri de Acţiune Locală, unul dintre ele fiind GAL Timiş-Torontal-Bârzava. "E un proiect nou, lumea nu ştie, încă facem materiale, informări, pentru a ne face cunoscuţi. Acoperim 17% din judeţul Timiş, plus trei ocalităţi din Caraş. Ştim că se vor acorda sume mari pe proiecte în următorul interval, dar nu vor fi uşor de obţinut", a spus Ioan Iovan, preşedintele Grupului de Acţiune Locală Timş-Torontal-Bârzava.

Fost coleg de şcoală cu Daniel Funeriu, a devenit businessman pe bani europeni: vinde lapte de vacă orăşenilor