Foto: Christian Silva / Jurnalul National România a reprimit săptămâna trecută dreptul de tranzacţionare a "aerului curat" la aproape un an de la suspendarea de către organismele internaţionale. Cu toate acestea, cele 300 de milioane de certificate de carbon pe care ţara noastră le are ca surplus în urma protocolului de la Kyoto mai valorează acum doar 300 de milioane de euro. Şi nu prea mai există cumpărători.
Ţara noastră a fost suspendată anul trecut în august de la tranzacţionarea certificatelor deoarece Comitetul de Conformare la Protocolul de la Kyoto a găsit că sistemul de monitorizare şi raportare a emisiilor nu era conform cu cerinţele.
România a primit iniţial 1,28 miliarde de unităţi ale cantităţii atribuite (AAU) în baza protocolului însă, cum anul de referinţă a fost 1989, a rămas cu un surplus de 300 de milioane de unităţi din cauza colapsului industriei. Toate bune şi frumoase numai că statul nu a reuşit să facă nimic cu acestea. În 2009, certificatele valorau 3 miliarde de euro şi se punea problema vânzării acestora în contextul în care România s-a împrumutat 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială. Numai că, aşa cum copilul cu multe moaşe rămâne cu buricul netăiat, cu cât mai multe instituţii s-au ocupat de emisii, cu atât totul a rămas în coadă de peşte.
Vise şi proiecte spectaculoase
Adriean Videanu, ministrul Economiei, visa atunci vânzarea emisiilor şi folosirea banilor în realizarea de proiecte energetice. Numai că de acestea se ocupa ministerul Mediului, unde portofoliul era ocupat de Nicolae Nemirschi. Cum miza era uriaşă, certurile au continuat, deşi statul avea deja oferte.Erau interesate o serie de conglomerate industriale japoneze, precum Mitsui şi Sumitomo, banca de investiţii Nomura, traderul Vitol, gigantul rus Gazprom sau state precum Span
