Dinamo a încasat 300.000 de euro din transferul lui “Săgeată”, Vasluiul s-a ales cu încă un jucător “de la oraş”.

Transferul lui Marius Niculae la Vaslui a clarificat polemica moldovenilor recenţi Wesley şi Coman, pe tema “ţărăniei”. Nu e vorba nici de rural, nici de urban aici. E vorba despre modelul Anji, Kuban, Manchester City, PSG şi alte cluburi care cumpără tot ce străluceşte sau a strălucit la alţii. Avem de-a face cu echivalentul în fotbal al peştelui de sticlă de pe televizor şi al “Răpirii din serai” în sufragerie. Să cumperi jucători “de firmă”, iată un comportament kitsch în mercato.

Mai multe valori adunate la un loc pot forma, la un moment dat, o echipă mare, o echipă de grupele Ligii, o echipă de finala Ligii. Dar pentru asta e nevoie de mult timp, de multe valori rulate şi de mulţi bani, cam cît a scos din buzunar Abramovici la Chelsea.

La scara Ligii 1, Vasluiul l-a luat pe Marius Niculae, “un fotbalist de gura porţii”, “cu un picior stîng necruţător”, cum îl descrie finanţatorul Porumboiu. Un picior stîng care are în buletin, la fel ca şi posesorul lui, vîrsta de 31 de ani. E vîrsta la care un jucător şi impresarul din dotare iau în calcul ofertele din campionate mai însorite şi mai înstărite. Principalul marcator al lui Dinamo în sezonul trecut a ales Vaslui în locul unor destinaţii de concediu plătit precum Pohang Steelers sau Al Kuwait. Totuşi, Moldova are avantajele ei, geografic vorbind.

Dar, spre deosebire de un Eto’o, care se ducea de capul lui la Anji, Niculae se pare că a fost uşor împins de acţionarul în retragere Borcea spre echipa lui Porumboiu. Conform Evenimentului zilei, în trecut atacantul ar fi refuzat să meargă “la ţăranii ăia”. N-ar fi de mirare ca într-adevăr să fi fost presat să semneze cu moldovenii. Stilul acesta de management, care nu face diferenţa între un butic şi un club de fotbal, reprezintă cea