Europei de Est îi lipseşte "cultura dialogului politic". În ultimele luni, măsurile controversate ale mai multor membri din estul UE au declanşat alarma Comisiei Europene, experţii apreciind că de vină este lipsa unei experienţe democratice scrie Deutsche Welle.

Când preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, şi-a îndreptat atenţia asupra României, reformele politice puternic contestate din Ungaria erau proaspete în mintea sa. În cadrul unui raport privind progresul înregistrat de această ţară, Barroso a afirmat că statul de drept şi independenţa sistemului juridic sunt ameninţate.

"Evenimentele din România ne-au zdruncinat încrederea", a comentat acesta.

Bulgaria, care s-a alăturat Uniunii Europene în acelaşi timp cu România, în 2007, a primit o evaluare negativă similară. Raportul a făcut parte dintr-un mecanism de monitorizare care vizează Bulgaria de la aderarea la UE. Potrivit acestuia, ţara nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivele privind îmbunătăţirea justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei.

Potrivit lui Wolfgang Höpken, profesor de istorie a Europei de Sud-Est la Universitatea Leipzig, aceste "deficite democratice" sunt cauzate, în parte, de experienţa limitată a ţărilor privind sistemele democratice. Höpken a subliniat că, şi înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, Bulgariei şi României le-au lipsit fundamente democratice puternice.

În spate se află conceptul fundamental: "Adversarul meu politic este un inamic împotriva căruia trebuie luptat prin orice mijloc necesar", explică Franz-Lothar Altmann, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Bucureşti. "Ce lipseşte aici este o cultură a dialogului politic, o cultură parlamentară", consideră acesta.

De aceea este unul dintre motivele pentru care CE a introdus un sistem de monitorizare pentru România şi Bulgaria. Atunci când cele două ţări au a