Ce se întîmplă în România? Văzut de la Bruxelles şi din majoritatea capitalelor europene, guvernul lui Victor Ponta abuzează de puterea sa plasîndu-şi oamenii în posturi-cheie ale Parlamentului şi justiţiei, precum şi prin încercarea de a-l destitui pe preşedintele Traian Băsescu. Din punctul de vedere al dreptei româneşti, este o lovitură de stat (aproape) mascată, care poate duce la o dictatură. Din punctul de vedere al stîngii româneşti, este doar o reechilibrare a puterilor în detrimentul unui şef de stat care a comis abuzuri şi împiedica guvernul să guverneze.

Oricum, evenimentele recente au o importanţă care depăşeşte frontierele României. Deoarece cu 21 de milioane de locuitori, aceasta este a şaptea ţară UE în termeni de populaţie, şi deoarece căderea lui Ceauşescu a făcut din ea un simbol al luptei pentru democraţie în Europa. Dar şi fiindcă în această perioadă de criză, genul acesta de evenimente întinează puţin mai mult portretul Europei actuale.

În ultimul timp s-a făcut mult comparaţia cu Ungaria. Dar, pe cînd la Budapesta un partid ultra-majoritar a preluat frîiele puterii, la Bucureşti este vorba despre o luptă între tabere echilibrate. Iar, în timp ce partidul Fidesz, al primului ministru Viktor Orbán, aplică un program ideologic, coaliţia USL a lui Ponta pare mai ales să acţioneze din oportunism pentru a acapara puterea (politică şi juridică) care îi este la îndemînă. Dar, dincolo de diferenţe, rezultatul este acelaşi: procesul democratic pare compromis, ceea ce este o provocare pentru valorile care se află la baza Uniunii Europene.

Această situaţie pecetluieşte eşecul pariului din 2007, cînd România a fost admisă în Uniune în ciuda întîrzierilor sale în stabilirea unui stat de drept echivalent cu cele ale partenerilor ei. Liderii europeni au mizat pe faptul că aderarea, însoţită de un proces de monitorizare, va fi suficientă pent